Fotbalul din Caracal s-a deosebit față de cel din alte zone pentru numărul mare de jucători promovați fie din pepiniera proprie , fie din împrejurimi. In acest sens există argumente. Iată două dintre ele. În anul 1970 generația de aur a lui Ion Pîrvulescu era alcătuită din jucători localnici, sau din jurul Caracalului, doar portarul Oancea era din Topoloveni. În anul 1987 când fotbalul caracalean a promovat în B, din lotul de 22, doar doi jucători nu erau din zonă în rest numai localnici.
În urma unor astfel de criterii, în vara anului 1979, a fost promovat din campionatul județean, Nicu Crețu (Progresul Dobrosloveni). Adus la echipă de Marin Pătru, la recomandarea lui Gheorghe Donciu, fundașul Nicu Crețu se va impune în cele din urmă și va deveni unul dintre jucătorii de bază al fotbalului caracalean. Nicolae Crețu s-a născut la 18 martie 1958, la Dobrosloveni și a debutat în fotbal la echipa locală, Progresul
”Am fost remarcat de arbitrul Gigi Donciu la meciurile susținute de echipa care m-a lansat în fotbal, Progresul Dobrosloveni. În perioada respectivă, arbitrii aveau obligația să noteze numele jucătorilor tineri pe care îi considerau de viitor. Nu am fost un jucător talentat dar am compensat prin dăruire , m-am luptat pentru fiecare balon. Trecerea de la Dobrosloveni la Caracal a fost simplă, eu fiind deja angajat la Vagoane și locuind în Caracal.
După transfer mi s-a schimbat statutul, am fost scos din producție, mai întâi parțial, după aceea definitiv. Luni în prima zi de lucru când veneam la servici , se strîngeau toți în jurul nostru să povestim cum a fost la meci. Conducerea a hotărât că este mai bine să nu mai venim deloc că îi ținem și pe ceilalți de vorbă. Câștigam destul de bine, prime de joc am avut doar în anul în care am tras la promovare” povestește fundașul Nicu Crețu, cel car a jucat la Caracal nouă sezoane. În 1988 s-a transferat la Recolta Stoicănești împreună cu Ion Năuiu și Mircea Roșca.
Prin dăruire și devotament față de echipă, Nicu Crețu, a făcut parte din echipa care în vara anului 1987 a reușit promovarea în eșalonul doi al fotbalului românesc. A jucat mai întâi la mijlocul terenului după care a fost retras în apărare, fie fundaș lateral fie central. Crețu debutează în Divizia B la data de 30 august 1987. Într-o atmosferă de mare sărbătoare, în prezența a 10 000 de spectatori, conform presei locale, Sportul Muncitoresc Caracal învinge cu 3-0 echipa bucureșteană, Mecanica Fină prin golurile marcate de Năuiu (2) și Bărbulescu. După debutul cu dreptul, urmează o înfrângere cu 2-1 la București, în fața echipei Autobuzul. Pentru caracaleni a marcat Renato Popa.
Iată formația aliniată de Ștefan Cherănoiu la 6 septembrie 1987: Mincă – M. Roșca (Stan), Crețu, V. Roșca, Plotoagă – I. Pătru, Popa, Mogoșanu, Năuiu – Bărbulescu, Bileru (Mitran).
La un pas de debutul în Divizia A. In vara anului 1985, urmare a evoluțiilor foarte bune, Crețu și colegul său Nica sunt doriți de Chimia Râmnicu Vâlcea, echipă de prim eșalon antrenată de Adrian Pigulea. Din păcate pentru cei doi, cluburile nu s-au înțeles și astfel au fost nevoiți să revină la Caracal.
Tânărul din Dobrosloveni va rămâne în istoria fotbalului caracalean și prin participările cu Sportul Muncitoresc pe tabloul principal al Cupei României. A avut posibilitatea să joace împotriva unor jucători pe care mulți îi urmăreau doar la televizor. La mijlocul anilor 1980, Sportul Muncitoresc Caracal se califică în șaisprezecimile cupei, două ediții la rând : 1983-1984 și 1984-1985 Vă reamintim că înainte cu o săptămână, de meciul cu Corvinul, la 30 noiembrie 1983, reprezentativa de fotbal a României obținea calificarea la un turneu final după 14 ani, după un 1-1 cu Cehoslovacia. În partida respectivă au jucat și hunedorenii Romulus Gabor și Michael Klein.
Pe un timp friguros, în prezența a 5000 de spectatori, echipa hunedoreană s-a prezentat, din păcate, fără cei doi internaționali. Romulus Gabor, accidentat în partida respectiva si Michael Klein – suspendat, nu au făcut deplasarea la Caracal. Corvinul câștigă meciul cu 1-0, prin golul marcat de Oncu, cu cinci minute înainte de pauză. Din cronica partidei, apărută a doua zi în cotidianul „Sportul” aflăm că echipa gazdă a evoluat peste așteptări în partida cu hunedorenii, golul oaspeților fiind marcat dintr-o pozitie flagrantă de offsaid. Chiar dacă Sportul nu reușeste să treacă de prima fază, rămâne performanța de a aduce la Caracal o echipă de Divizia A. Cei doi antrenori au folosit următoarele distribuții.
Sportul Muncitoresc Caracal : Manțoc – Crețu, Roșca, Boșcor, Dumitrescu – Dicuț, Mitran, Plotoagă – Năuiu, Nedelcu, Antonescu (Nițu).
Corvinul: Ioniță – Nicșa, Dubinciuc, Gălan, Bogdan – L. Moldovan, Oncu, Petcu – Văetuș, Cojocaru (Ghe. Radu), Mateuț.
Un an mai târziu la Caracal vine Rapid București care câștigă cu 1-0 prin golul marcat de Ion Ion. Iată formulele de echipă trimise în teren de cei doi antrenori
Sportul Muncitoresc Caracal: Manțoc – V. Roșca I, Crețu, Nicu, M. Roșca II – Nedelcu (Lăcătuș), Năuiu, Mitran – Pârvu, Stângaciu, Plotoagă.
Rapid: Manu – Marinescu, M. Grigore, Cârstea, Bacoș – Rada, Ion Ion, Șt. Popa (Țîră), Agiu – Goanță, Teodorescu (Pârvu).La finalul sezonului 1987-1988, Sportul Muncitoresc Caracal se desparte, după nouă sezoane de Nicu Crețu, care se transferă la Recolta Stoicănești împreună cu Ion Năuiu și Mircea Roșca.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu