Intervenţia de la Ministerul Transporturilor. Mincu şi Petre Petre la Rapid în schimbul unui autocar.

După abţinerea celui mai bun rezultat din istoria echipei F C Olt, locul IV la finalul ediţiei 1981-1982, o parte din jucătorii emblematici vor părăsi gruparea.  Primii care sunt nevoiţi să-şi caute echipă sunt şi cei mai vechi componenţi, eroii din dubla partida de baraj din 1974 împotriva echipei vâlcene Unirea Băbeni: Lucian Martinescu şi Petre Petre . 

La numai un an, aceiaşi soartă o va avea şi Aurel Mincu, ultimul  sosit din  lotul Dragomir în vara lui ‘78, urmează simbolul echipei Gheorghe Şoarece . Colaborarea  dintre Aurel Mincu şi F C Olt  nu  s-a  încheiat  tocmai civilizat, deşi fostul  fundaş stânga  îşi făcuse datoria faţă de  FC Olt.
 “ După  venirea lui Halagian, cei cu state vechi trebuiau să lase locul celor  noi veniţi, aduşi  de noua conducere  tehnică.  Nimic nou, numai că limbajul şi comportamentul antrenorului piteştean faţă de cei care dorea  să  se despartă  erau  de cea  mai joasă speţă“ povesteşte Aurel Mincu.

La sfârşitul ediţiei 1981 – 1982   aventura lui Mincu la Scorniceşti s-a încheiat.  După ce s-a despărţit de  F C Olt, la capătul a patru sezoane, Aurel Mincu se va transfera la Rapid, echipă aflatâ  în  liga  secundă  la data respectivă  dar care  care va reuşi să promoveze.  Pentru   Mincu  a  fost  a doua promovare  în  A  după cea  reuşită cu  Viitorul Scorniceşti  în vara lui 79.

 In urma acestui transfer echipa din Scorniceşti a ieşit clar în avantaj.  “Nu am  vrut  să  plec,  dar mi s-a dat de înţeles că nu se mai contează pe mine. După  ce  mi-am găsit echipă au început să emită pretenţii”  continuă  Aurel Mincu. “Un singur om  hotăra  totul  acolo şi acela nu era din familia Bărbulescu.  Au cerut   prima dată,  perfectarea   unui meci amical pe “Republicii”  între Rapid şi F C Olt, încasările din vânzarea biletelor urmând să  intre în contul lor.  Echipele  fiind  deja  în  cantonament  aceste amical nu a fost posibil. 

 Apoi, au revenit şi au cerut ca  Rapid sâ vândă  25 000 de cărţi poştale cu F C Olt  în chioşcurile din  Gara de Nord  lucru aproape imposibil din punctul de vedere al celor de la Rapid. Şi  această  propunere a căzut. Eu între timp  mă antrenam prin parcuri. Salvarea mea  a  venit  de  la  ministrul transporturilor  Vasile  Bulucea  după  o discuţie cu  Lică Bărbulescu,  un tip mai echilibrat.   Nea  Lică  a cerut să fie transferat un autocar  de la ministerul transporturilor la ministerul agriculturii. Intr-o săptamână  autocarul  marca  Ikarus  vopsit  în galben – verde  a apărut în faţa clubului.  

Preţul  de  inventar era de 1 milion de lei , o sumă  enormă  la vremea respectivă.  Au  fost mai mult decât mulţumiţi dovadă că  în cel mai scurt timp  l-au trimis şi pe  Petre  Petre  la  Bucureşti.  Era  cel  mai  vechi  la club  şi  Halagian abia aştepta să scape de el “  încheie  Aurel Mincu.

După  plecarea celor mai reprezentativi jucători, urmează demolarea „bătrânului" stadion Viitorul.

 Începând cu ediţia 1983-1984, FC Olt va juca la Slatina şi astfel micuţa localitate rămâne cel puţin la sfârşit de săptămână  pustie,  zilele când sâmbăta sau duminica erau invadate de suporteri veniţi din toate localitătile rămân o amintire. Pentru nostalgici, ultima partidă disputată pe vechiul stadion “Viitorul” a fost,  FC Olt – Chimia Râmnicu Vâlcea 4-1, la 2 iulie 1983.