Aluminiu Slatina 1996-2000, o viață scurtă dar intensă !

 

Suntem în vara anului electoral, 1996. Tocmai se împliniseră 2 ani de când echipa fanion a Slatinei, Metalurgistul,  își dăduse obștescul sfârșit.  Un grup de inițiativă, venit dinspre zona politicii  în frunte cu Ion Postolache , la care se raliază și directorul Stroică de la Alprom, pun la cale înființarea unei  noi echipe  de fotbal ,F C Grup Aluminiu Slatina. Antrenor, fostul portar al lui Dinamo Slatina, Viorel Stoica. Era perioada când se făceau tot felul de planuri de revenire a fotbalului slătinean,mai ales în anii electorali. 

Publicul continua să creadă într-o revenire a fotbalului în sistemul divizionar. Misiunea a fost relativ simplă, Slatina încă mai  beneficia, de un fond jucători formați înaine de 1989, care ar fi putut fi legitimațiîn perioada erspectivă. Amintim aici pe Vintilă Popescu, fost la Electroputere și Farul Constanța, Sovinel Barbu, portarii, Vasile Apetrei, fost la Metalurgistul, Alin Răceanu, fost la Electroputere, mai târziu, Ion Din, fost la Metalurgistul și la F C Argeș,  plus  grupul  profesorului  Maican de la CSS Slatina (n 1971), o generație  foarte talentată ajuns la vârsta performanței,  alcătuită din : Tomescu, Iacob, Enaru, Motroc, D. Georgescu,  șamd

 

Iată ce își amintește profesorul Viorel Stoica , primul antrenor al echipei F C Aluminiu Slatina.

”Directorul Stroică m-a asigurat că vom avea toate condiţiile pentrua ne bate la promovarea, lucru care s-a şi întâmpat dealtfel. In perioada respectivă eram director la Școala general nr 5, îmi era dor de fotbal aşa că am acceptat. Am câştigat titlul de campion judeţean, într-o serie cu echipe de tradiţie în fotbalul judeţean. Constructoul Slatina, I O B Balş, Progresul Corabia şamd, iar în primul an de C, am ocupat locul 5” încheie Viorel Stoica

 

La barajul, pentru promovare în eşalonul trei, F.C.Grup Aluminiu Slatina , antrenor Viorel Stoica trece de campioana judeţului Gorj, Minerul Urdari. Partida s-a jucat într-o singură manşă pe teren neutru la Craiova pe stadionul ’’Electroputere’’ Alprom Slatina – Minerul Urdari 3-1. Pentru Alprom au marcat:  Niculescu ’20 ’74 și  Enaru’83 .Cu  această victorie,Slatina  avea din nou echipă în divizia C.  Fotbal Grup Aluminiu Slatina debutează în divizia C, în august 1997 pe teren propriu, în prezența a 2000 de spectatori,  cu Minerul Certej, scor 1-0 . A marcat , Iacob în minutul 34. Iată formaţia trimisă în teren de profesorul Stoica. Important de precizat că toți jucătorii erau slătineni.

F C Grup Aluminiu : Răceanu – Postelnicu, Sovinel Barbu, Filip, D. Georgescu – Motroc, Lixăndroiu, Cioacă, Enache ( Niculescu, Postolache ) – Enaru, Iacob, (Marinescu).

Un parcurs excelent, în ediţia de debut, Aluminiu termină competiţia pe locul 5 într-o serie puternică cu 7 echipe miniere. Trebuie reamintit că Divizia C era alcătuită din 3 serii x 20 de echipe. Lângă antrenorul Stoica vine și Virgil Mincioagă, alt jucător reprezentativ al fotbalului slătinean , iar pe final echipa va mai antrenată de , Costică Vlad și Ion Din. Iată formația  din partida , F C Aluminiu – Rulmentul Alexandria 1-0 (Tache 60), disputată la 3 mai 1998.

F C Aluminiu : Tomescu – Postelnicu, Barbu, Stoian, Motroc – I. Din, D. Georgescu, V. Popescu, Tache ( min 86 Niculici ) – Cr. Niculescu ( min 79 Ungureanu ), Iacob. Urmează încă un sezon destul de bun, chiar dacă se înregistrează un regres, locul 10 la finalul ediției 1998-1999. La echipă sosește gupul de la Scornicești alcătuit din, Ion Din, Tudose, Terci, Tuță, Ion Popescu. Fotbalul din Scornicești pierise și el departe de casă, pe la Stoina- Gorj

 

Un pic de eztaz, dar un final agonizant !

 

Totul părea că se îndreaptă spre atacarea promovării, un obiectiv realizabil.  Din păcate, lucrurile au luat o întorsătură bruscă. Apar primele neînțelegeri între reprezentanți politici și cei ai unității industriale și după  prima parte a sezonului următor, echipa își  pierde susținerea. În februarie 2000 principalul sponsor anunță retragerea sprijinului iar  jucătorilor li se dă posibilitatea  să  rămână angajați, dar cu prezența obligatorie  în producție

”Ajunseserem să ne antrenăm pe stradă printre mașini, alergam până la Brebeni și înapoi. Nimeni nu ne mai băga în seamă. La sfatul unora s-a renunțat la jucătorii cu experiență. Asta se întâmpla în  iarna anului 2000, după un tur acceptabil” își amintește Ion Din.  Și juniorul Cătălin Costea, coleg de generație cu Ovidiu Burcă și Ristea Cătălin  se consideră o victimă a contextului respectiv.

” Și-au bătut joc de mine , acei conducători care au rămas la echipa din iarna 99-2000. Aveam 19 ani și nu au vrut să-mi dea drumul să merg la Inter Gaz care în 2000 au promovat . Plecasem în ianuarie 2000 în pregătire cu ei la București , am mers la Romgaz să  îmi facă angajarea, mai erau  doar 2 zile și se încheia perioada de transferuri. Aveam contractul de transfer semnat de cei care erau cu drept de semnătura ( Alro) , din păcate  în ianuarie s-a schimbat conducerea și au decis că nu au semnat ei transferul și nu mă lasă să merg la Intergaz. Îmi amintesc și acum formația : Raceanu  -  Mici , Poli , Ion Din, Gelu Popescu , Marini , Iulică Terci , Mobra , Cristi Mihaiu, Gimi Enaru și Costea . Acesta era primul 11 din octombrie 1998 până în iarna anului 1999-2000,  când am rămas fără susținere” încheie dezamăgit, Costea .

Aluminiul Slatina, după un parcurs slab, în care se consemnează 22 de înfrângeri, se clasează pe penultimul loc, întorcându-se în mocirla campionatului judeţean (nici măcar acolo). Aceasta este pe scurt povestea echipei  F C Aluminiu Slatina 1996-2000. Doi ani mai târziu, apare iarăși o echipă cu același nume care va promova , fără baraj, în liga a III în vara anului 2005