Marin Nedea este un interlocutor volubil, dispus să povestească despre aventurile sale ca nimeni altul. A fost un jucător reprezentativ pentru fotbalul din Olt la începutul anilor 1980. Trei sezoane la F C Olt și unul la I.P.A. Slatina. La Scornicești a avut o contribuție majoră, alături de colegul său din poartă, Anghel, la obținerea celui mai bun rezultat din istoria clubului, locul 4 în sezonul 1981-1982.
Este legat sufletește de această zonă, aici și-a întemeiat o familie. La Scornicești a fost adus de Dumitru Dragomir în vara anului 1979 de la Focșani
Cum a ajuns să joace la Scornicești
„Păi, datorită lui Dumitru Dragomir, care era președinte la Viitorul Scornicești. Tocmai se terminase campionatul, ei promovaseră în Divizia A, iar eu așteptam să fiu legitimat la Autobuzul, în Divizia B. Eram cu niște băieți de la Autobuzul, la restaurant, la „Berlin”, când a apărut ca din întâmplare și Dragomir. A făcut cinste cu o navetă de bere, după care m-a invitat la el la hotel să discutăm un eventual transfer. M-a întrebat direct cât vreau ca să vin la Scornicești, că aveau nevoie de încă un portar. La echipă nu erau decât doi portari, Anghel și Predescu. I-am cerut 40.000 de lei, până la urmă mi-a dat 35.000. După vacanță, când am ajuns la Scornicești, îmi venea să-mi dau cu pumnii în cap că am acceptat să merg acolo. Mi-a trecut însă repede când am văzut ce bani erau! Rai pentru fotbaliști, nu alta. ” , povestește Nedea.
Marin Nedea s-a născut la 27 septembrie 1955 în București. A început fotbalul la Centrul 23 August condus de Ilie Savu, care aparținea de Steaua București. A fost coleg de generație cu portarul Moise, Ion Ion, Marcel Răducanu, Șurenghin, șamd.
” Steaua m-a împrumutat la Focșani, nu aveam șanse să prind echipa mare. La Unirea am jucat trei sezoane. Revenirea mea în București a fost în urma unui amical cu Dinamo București la Focșani. Ne-au bătut, dar am apărat senzațional. La sfârșitul jocului a venit la mine Lică Nunweiller, antrenorul secund de la Dinamo și m-a întrebat dacă vreau să joc la Dinamo. După sărbători pe 8 ianuarie am fost prezent la reunirea echipei. La Dinamo, portari erau Ștefan și Eftimescu. Am mers în pregătiri cu echipa , am jucat în câteva amicale dar până la urmă am revenit la Focșani. În perioada cât am jucat a Slatina m-am căsătorit. Soția mea este din Osica de sus, iar naș de cununie ne-a fost Titi Blondu”, continuă Nedea.
La Dinamo, Nedea a apărut în câteva amicale în iarna anului 1978. Iată formația Dinamo trimisă în teren de Ion Nunweiller in amicalul cu Metalul București disputat în februarie 1978.
Dinamo : Nedea - I. Marin, ( min 54 Mateescu), Sătmăreanu II, Ghiță, Lucuță - Augustin, Ion Moldovan, Balaur, Țălnar, D. Georgescu (min 40 Zamfir), Vrînceanu
Meciul de debut la F C Olt. Etapa 4 / 2 09 1979 Viitorul Scornicesti – S C Bacău 1-0 (Ciocioană 90 )
Viitorul Scornicești : Nedea (debut Viitorul, debut în A) – Lică, Martinescu, Stanciu, C. Mincu (debut în A) – Ciocioană, Badea, Petre Manea – Voiculeț ( min 67 Petre Petre ), Șoarece, Fl. Dumitrescu ( min 67 Palea ).
Primă de la Ion Ceaușescu pentru că au bătut Steaua
Nedea susține că Steaua și Dinamo nu câștigau la începutul anilor 80 cât câștigau fotbaliștii de la Scornicești în acea perioadă.
„Jucam pe 3.000 de lei acasă și pe 6.000 de lei în deplasare. Au fost luni în care luam și 20.000 de lei în mână, cu tot cu salarii! Ne trecuseră sub tutela Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, fiecare lucrător din sectorul agricol, din toată țara, dădea 10 lei pe lună pentru echipă. Țin minte că odată, după ce am bătut Steaua acasă cu 1-0, a venit nea Ion Ceaușescu la noi, la vestiare, el era adjunctul ministrului Agriculturii pe vremea aia, și ne-a dat peste prima de la club încă 5.000 de lei de om. Era bucuros tare că bătusem echipa favorită a lui frate-său, Ilie. De obicei, el nu avea treabă cu noi, niciunul dintre Ceaușești nu avea, de noi se ocupa Gheorghe Bărbulescu, fratele lui nea Lică, care o ținea pe soră-sa, Elena”.
Ședința de final de sezon, prefațată de o partidă de poker
Ușurința cu care câștigau banii îi îndemna pe jucători, și nu numai, la practicarea jocurilor de noroc. În perioada respectivă, jocurile de noroc erau la ordinea zilei la echipa din Scornicești.
Printre multele întâmplări trăite de Nedea în perioada Scornicești se află și povestea unei partide de poker ce avea să se încheie dezastruos pentru antrenorul Florin Halagian.
„În sezonul 1981-1982 am jucat în ultima etapă a turului la Cluj, cu Universitatea, 0-0. Era început de decembrie, frig, ne-am întors cu autobuzul și, colac peste pupăză, am mai ocolit și pe Dealul Negru, ca să-l lăsăm pe Halagian acasă, la Pitești. Am ajuns după miezul nopții la Scornicești. Am mâncat ceva și ne-am pus unii la joc, care la barbut, care la table, la rummy. Dimineață nu mai știu care a venit cu propunerea să facem un poker. La masă eram eu, era Pițurcă și încă doi, nu mai știu care. Între timp a venit și Halagian, de la Pitești, că era ședința de final, după aia plecam în vacanță. Nu și nu, că se bagă și el la masă. Ne-am cam codit noi, că nu prea puteai să-i iei banii, că se supăra, dar n-am avut ce face. La nici o oră după el a apărut și Lucian Gamsievici, un evreu exilat la Scornicești. El se ocupa de fabrica de confecții de la stadion, care producea blugi pentru export și, în general, era creierul care făcea bani negri pentru echipă. Omul avea o minte brici, Dragomir a învățat multe de la el”.
„Armeanul ”secat” la buzunare!
Nedea continuă: „Gamsievici era un tip uns cu toate alifiile, știa absolut orice. M-am dat eu la o parte și a intrat el la joc. La masă mai erau Halagian și Pițurcă. Miza a crescut amețitor. După vreo oră, a ieșit și Piți . Au rămas Gamsievici și cu Hala. Niciodată nu l-am văzut pe Halagian atât de deznădăjduit. I-a luat 70.000 de lei. Când s-a ridicat de la masă, avea mina unui om pe care îl lovise bomba atomică. Cred că a fost cea mai mai mare pierdere din viața lui la un joc, pentru că și el era băiat șmecherit, de oraș, nu-l făceai cu una, cu două”.
„Ordin politic să scape Târgu Mureș !”
Tot o poveste cu jocuri de noroc este și cea legată de partida ASA Târgu Mureș – FC Olt, scor 7-0, din ultima etapă a campionatului 1979-1980. ”Noi eram salvați, dar Târgu Mureș se bătea cu Târgoviște, iar în ultima etapă erau la egalitate de puncte cu Târgu Mureș, având un gol avans la golaveraj. N-am avut ce face, a fost ordin politic să scape echipa maghiarilor. Ne-au dat 7-0, în timp ce Târgoviște a bătut doar cu 5-1 pe Timișoara. Ne-au dat banii în seara dinaintea meciului, câte 6.000 de lei de om, iar cu atâția vagabonzi în echipă, bineînțeles că ne-am pus pe barbut imediat. Mulți au ajuns ca a doua zi, când au intrat pe teren, să nu mai aibă nici măcar un leu din ce primiseră cu o seară înainte. Unii au câștigat vreo 60.000 de lei atunci!”.
Elev la Liceul Agricol Scornicești
„La Scornicești, la Liceul Agricol, am terminat studiile liceale. Directoare era Elena Bărbulescu, sora lui Ceaușescu. Tot acolo au terminat și Pițurcă, și Iamandi. Când veneam pe la școală, ne puneam în ultima bancă și ascultam. Nu ne întrebau niciodată nimic profesorii, știau că suntem ”bolovani”. Ne treceau, că eram fotbaliști”, își amintește fostul portar.
Marin Nedea a plecat de la Scornicești în vara anului 1982 la Chimia Râmnicu Vâlcea. Ultima partidă a lui Nedea la Scornicești a fost, F C Olt - Universitatea Craiova 1-4 disputată la 24 aprilie 1982
F C Olt : Nedea – Onuţan, Ionaşcu, Căţoi, Matei ( min 63 I. Petre ) – Şoarece, P. Petre, Rotaru – Prepeliţă, Iamandi ( min 41 State ), Piţurcă.
U. Craiova: Lung – Negrilă, Ciuptu, Ştefănescu, Ungureanu ( min 83 Purima ) – Ţicleanu, Donose, Irimescu – Geolgău, Cîrţu ( min 80 Beldeanu ), A. Popescu.
” Halagian l-a adus pe Ariciu la echipă și nu știa cum să scape de mine și de Ciocioană. Avea un câine mare îl ținea numai prin cantină, mânca numai carne macră. Nu-l suportam deloc, când îl vedeam îl dam afară . Halagian a auzit imediat, aveam la echipă câț-va ”ciripitorii” care i-au raportat. Gestul respectiv a grăbit plecarea mea de la Scornicești. Aceiași soartă a avut-o și prietenul meu Ciocioană. Ion Coman care era secretar de partid la Vâlcea m-a vrut la echipă și așa am ajuns la Chimia. Am revenit la Slatina, la I.P.A, unde m-am reîntâlnit cu ” artileria grea” , Stanciu, Ciocionă, Nucu, șamd. Aveam cea mai tare echipă, făceam jocurile în serie. După numai un an am plecat la Moreni, echipă cu care am promovat în Divizia A, iar în locul meu la, F C Olt, a venit Adrian Georgescu, un jucător tânăr, foarte bun” încheie Nedea
După retragerea din activitate, Nedea a lucrat ca șef al departamentului auto din cadrul redacției Prosport. A mers în străinătate alături de ziariși și fotoreporteri cunoscuți cum ar fi , Alin Buzărin, Andrei Vochin, Ovidiu Ioanițoaia, șamd. Astăzi, Marin Nedea este un om realizat, locuiește în Berceni unde deține un apartament și o casă de vacanță. Ține lgătura cu prietenul său Ciocioană și cu băieții acestuia, cu Nucu Păun, Lucică Martinescu, șamd.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu